Recent, Robin Griffin, vicepreședinte al diviziei de metale și minerit de la Wood Mackenzie, a declarat: „Am prevăzut un deficit semnificativ de cupru până în 2030”. El a atribuit acest lucru în principal tulburărilor continue din Peru și cererii tot mai mari de cupru din sectorul tranziției energetice.
El a adăugat: „Ori de câte ori există tulburări politice, există o serie de impacturi. Iar unul dintre cele mai evidente este că minele ar putea fi nevoite să se închidă.”
Peru a fost zguduit de proteste de când fostul președinte Castillo a fost înlăturat într-un proces de impeachment în decembrie anul trecut, ceea ce a afectat mineritul de cupru din țară. Țara sud-americană reprezintă 10% din aprovizionarea globală cu cupru.
În plus, Chile – cel mai mare producător de cupru din lume, reprezentând 27% din oferta globală – a înregistrat o scădere a producției de cupru cu 7% față de anul precedent în noiembrie. Goldman Sachs a scris într-un raport separat din 16 ianuarie: „Per total, credem că producția de cupru a Chile va scădea probabil între 2023 și 2025.”
Tina Teng, analist de piață la CMC Markets, a declarat: „Relansarea economiei Asiei va avea un impact semnificativ asupra prețurilor cuprului, deoarece îmbunătățește perspectivele cererii și va împinge și mai mult prețurile cuprului în sus din cauza deficitului de aprovizionare, pe fondul unei tranziții la energie curată, care îngreunează mineritul.”
Teng a adăugat: „Deficitul de cupru va persista până când va avea loc o recesiune globală cauzată de actualele dificultăți, probabil în 2024 sau 2025. Până atunci, prețurile cuprului s-ar putea dubla.”
Cu toate acestea, economistul Timna Tanners de la Wolfe Research a declarat că se așteaptă ca activitatea de producție și consumul de cupru să nu înregistreze o „explozie uriașă” pe măsură ce economiile asiatice își revin. Ea consideră că fenomenul mai amplu al electrificării ar putea fi un factor fundamental mai important al cererii de cupru.
Data publicării: 07 septembrie 2023